luni, noiembrie 24, 2008
marți, septembrie 19, 2006
Garden State

“
Dupa “V for Vendetta” si dupa “
Cred, de asemenea, ca pe coloana
Pat Benatar
Futurama

Orice as spune despre serialul asta e redundant. Daca as spune ca e cel mai bun serial pe care l-am vazut, desen animat sau nu, multi ar comenta: “Te-ai trezit si tu!”. Daca as spune ca nu pot fara el si innebunesc ca nu mai gasesc episoade noi, sigur nu s-ar oferi nimeni sa ma ajute... Daca as spune ca n-am respectat poate la fel de mult “The Simpsons”, n-as face decat sa-mi atrag antipatia lui Homer, Marge, Bart, Lisa & Maggie. Asa ca... Mai bine nu mai spun nimic!
Jurnalul lui Tanase
Un alt blog care mi-a placut este Jurnalul lui Tanase. Din pacate, blogul consta numai in cateva posturi. As fi vrut sa-l citesc zilnic, da’ ce sa-i faci? Omu’ scrie numai cand simte...
luni, septembrie 18, 2006
Nikola Borissov
Lake House

Nu prea le am eu cu filmele romantice... Singurul gen din care pot urmari neconditionat aproape orice film, indiferent daca e bun sau jalnic, este cel horror. In rest, nu prea am preferinte. Daca aud ca e bun, mai citesc si cateva comentarii pe IMDB care imi sporesc curiozitatea sau am un interes aparut din alta parte (citirea unei carti), atunci ma voi uita la el. Altfel, nu caut un film dupa genuri, dupa actori sau dupa cat de nou e...
Despre “
Ideea e fermecatoare. Ar fi putut fi insa mult mai bine exploatata. Poate un final mai dramatic. Ceva gen “An Affair to Remember” din 1957, cu Cary Grant si Deborah Kerr, care poarta o idee asemanatoare dar care pune mai bine “punctul pe i”.
“
Meiko Kaji

Am descoperit-o de curand pe Meiko Kaji pe coloana
Nu ma intalnesc destul de des cu muzica japoneza si, de aceea, atunci cand o fac, am tendinta de a o supraaprecia. Unde mai pui ca sunt destul de obsedat de cultura lor? Nu stiu voua ce va place insa, pentru mine, melodiile lui Meiko Kaji chiar suna frumos...
Dintre ele, probabil cele mai cunoscute sunt “Urami Bushi” si “Shura No Hana”. S-o ascultam!
TrekEarth
TrekEarth este probabil cea mai calda comunitate fotografica de pe net. Si, credeti-ma, eu m-am inscris in aproape toate!
De ce-mi place? Pentru ca esti mereu binevenit. Pentru ca esti tot timpul bagat in seama. Pentru ca au un sistem pe puncte care te motiveaza. Pentru ca aici primesti cel mai bun feed-back ca fotograf amator sau nu. Si-ar mai fi cateva...
Nu prea sunt permise prelucrarile excesive si nu trebuie uitat faptul ca este un site axat pe fotografie “geografica”. Imaginea ta trebuie sa ilustreze un peisaj, un personaj pitoresc sau ceva legat de cultura unei regiuni. Nu ii intereseaza fotografii ale pisicii tale, indiferent cat de artistic au fost realizate...
A, era sa uit... Galeria mea de pe Trekearth...
duminică, septembrie 17, 2006
Schindler's List
“Schindler’s List” este un film complet. Un film care te trece prin toata gama de emotii posibile. Un film care te ridica din cele mai negre adancuri spre cea mai luminoasa inaltime. L-am ocolit cat mi-a fost posibil pana acum datorita subiectului care devine din ce in ce mai insuportabil pentru mine.
In timp ce ma uitam la el, nu ma puteam abtine sa nu-l compar pas cu pas cu “Empire of the Sun” (un hit mai vechi al lui Spielberg) si cu “The Pianist” al lui Polanski (din perspectiva subiectului). “Empire of the Sun” prevestea, daca vreti, complexitatea actuala a filmelor lui Spielberg. Fara experienta aceea de acum 19 ani, “Schindler’s List” n-ar fi fost ceea ce este acum. Facand o paralela cu “The Pianist”, pot spune ca amandoua sunt impresionante. Poate e mai mult dramatism in filmul lui Spielberg dar filmul lui Polanski beneficiaza de un altfel de happy-end care pe mine m-a impresionat enorm. Plus ca, la “The Pianist”, am fost la premiera la Sala Palatului unde a venit si Polanski si, prin prisma faptului ca l-am vazut pe ecran mare si nu pe nenorocitul meu de monitor, l-am situat undeva deasupra...
Daca vreti sa cititi mai multe despre Oskar Schindler, o puteti face aici...
Radu Dumitrescu
Citesc bloguri. Pe majoritatea, in diagonala...
Se intampla insa, din cand in cand, sa dau si peste unul care merita citit litera cu litera...
Cum e asta...
sâmbătă, septembrie 16, 2006
Soa Lee
The Day the Earth Stood Still

Astazi a fost ziua filmelor... Dupa ce am vazut “Ed Wood”, mi s-a facut pofta de filme vechi. Daca pe ale lui nu le-am gasit, mi-am luat din “videoteca” “The Day the Earth Stood Still”, film SF de referinta de la inceputul anilor ‘50. Aveam chef de ras...
Nu prea am avut parte. In afara de efectele speciale, foarte putine de altfel, n-am prea gasit prilej de amuzament... Scenariul bun. Ideea valabila. Actori seriosi. Bine, am complet alte pretentii de la un film din zilele noastre, dar vazand cum le mergea mintea acum aproape 60 de ani... Tot respectul!
Dalai Lama
Din intamplare, am nimerit astazi pe site-ul lui Dalai Lama. Si m-am oprit putin...
Koscs Gábor
Pe tipul asta l-am gasit pe photo.net. Cat poate conta prelucrarea unor fotografii... Super!
Ed Wood

Noua mea pasiune... Filmele biografice. Dupa “Cinderella Man”, “Finding Neverland”, “Walk the Line”, “Capote”, “A Beautiful Mind” si “The Aviator”, vazute cam toate in ultimul timp, am dat si peste “Ed Wood” al lui Tim Burton, film cu doua premii Oscar si o distributie de exceptie...
Se spune ca este cel mai bun film nascut din colaborarea lui cu Johnny Deep. Si au mai facut impreuna “Charlie and the Chocolate Factory”, “Sleepy Hollow” si “Edward Scissorhands”. Nu voi enumera si filmele foarte bune pe care le-au facut fiecare pe cont propriu...
Cel mai mult m-a impresionat in film destinul tragic al lui Bela Lugosi, jucat exceptional de Martin Landau. Despre Lugosi nu stiam prea multe, doar ca-l jucase pe Dracula prin anii ’30. Iar povestea lui Edward D. Wood, Jr. s-a transformat intr-un nou mister pentru mine. Cum a putut sa fie cel mai prost regizor din istorie? (Unul trebuia sa existe...) Si cat de proaste sunt filmele lui? Deocamdata n-am reusit sa culeg de pe net nici macar una dintre roadele muncii sale. N-am gasit nici “Glen or Glenda”, nici “Bride of the Monster” si nici “Plan 9 From Outer Space”, considerat azi “capodopera” lui. Sunt foarte rare, desi Ed Wood, travestitul care iubea femeile, a ajuns subiectul unui cult cu milioane de adepti in ziua de astazi...
Hyung Jun Kim & Eun Hee Choi
Stiti care e chestia cu artistii 3D? Nu pot fi prolifici. Pot face lucrurile bune, se pot apropia la un pas de perfectiune dar nu pot avea in galerie sute de opere. De ce? Pentru ca investesc mult prea mult timp in crearea unei singure imagini, pentru ca ajung la un moment dat sa nu mai creeze pentru ei insisi si se apuca de facut comisioane pentru companii producatoare de jocuri, pentru ca, intr-un final, se plafoneaza...








